Care este cea mai bună vârstă pentru a învăța o limbă străină?

Deși înțelegerea noastră despre învățarea limbilor străine evoluează continuu, suntem înconjurați de miturile despre copiii care sunt cu mult superiori în a le asimila, influențându-i pe ceilalți să renunțe la provocare. Dar adevărul este că oricine poate – și ar trebui – să învețe o nouă limbă, indiferent de vârstă. Iată de ce.

Cum învățăm

Învățarea limbilor este o funcție esențială a creierului care ne permite să dăm sens lumii în care trăim. Fără expunerea la o anumită limbă în copilăria timpurie, creștem cu o capacitate foarte limitată de a o descoperi. Poveștile copiilor abandonați au demonstrat în mod tragic importanța expunerii timpurii la o limbă și prețul pe care îl plătim dacă suntem privați de comunicare în primii ani.

Dar bebelușii sunt, de fapt, pregătiți să asculte și să mimeze limbajele pe care le aud chiar și înainte de naștere, iar studiile au arătat că, chiar și fără cuvinte, bebelușii plâng și comunică „cu accent”. Abilitatea de a vorbi în limba lor maternă este construită pe această bază profundă – iar capacitatea lor de a se exprima progresează într-un ritm uimitor de rapid în primii ani de viață.

Copiii dobândesc abilități lingvistice printr-un proces pe care oamenii de știință îl numesc „învățare implicită”: absorbind și mimând ceea ce aud. Ei sunt pur și simplu concentrați pe dobândirea mijloacelor pentru a comunica ceea ce își doresc în cel mai eficient mod posibil.

Ei nu se gândesc la învățarea limbilor străine, ci pur și simplu o fac.

De ce învățăm

Copiii sunt, de asemenea, pregătiți să învețe o limbă rapid pentru a supraviețui și a prospera – atât acasă, cât și în cadrul social mai larg. Deși pot primi instrucțiuni în limba pe care o folosesc, ei rămân niște cursanți fundamental nestructurați, cufundați în limbă și învață printr-un proces continuu și dezordonat de experimentare.

Copiii bilingvi sau multilingvi sunt capabili să exerseze în mai multe limbi fără efort, pregătindu-se (atât pe ei, cât și creierul lor!) pentru o serie de beneficii pe tot parcursul vieții.

Dar când vine vorba de limbi străine, învățarea nu se termină niciodată și, în multe feluri, dorința noastră de a ne extinde orizonturile lingvistice crește doar pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Dacă ne referim la limba noastră maternă, suntem, de fapt, niște cursanți naturali, pe tot parcursul vieții. Unul dintre cele mai mari studii de învățare a limbilor efectuat vreodată a concluzionat recent că poate dura până la 30 de ani pentru a stăpâni o limbă străină. Și de-a lungul vieții, adăugăm cuvinte, învățăm expresii noi și adoptăm noi termeni de argou; evoluăm odată cu limbajul cu care ne-am născut, dezvoltând o capacitate mai sofisticată și nuanțată de a ne exprima pe parcursul acestui proces.

Într-o lume din ce în ce mai conectată, suntem, de asemenea, împinși să învățăm limbi noi pentru a participa la discuții globale, a consuma mass-media la nivel mondial, a face comerț sau a lucra la nivel internațional și pentru a dezvolta relații și prietenii care depășesc granițele. Fără a învăța o limbă globală precum engleza sau spaniola, de exemplu, ne putem simți separați de lume în sensul cel mai literal.

Așadar, de ce – în ciuda dorinței și nevoii noastre înnăscute de a ne extinde orizonturile lingvistice – ezităm atât de des în a accepta provocarea?

Să ieșim din capul nostru – și să intrăm în lume

Este un lucru obișnuit să auzim adulții, chiar și pe cei tineri, spunând că sunt prea bătrâni pentru a învăța o nouă limbă și că este prea greu. Și mulți – deși poate că nu vor să recunoască – ezită pentru că nu se simt confortabil să facă greșeli în fața altora.

Dar este într-adevăr mai greu să învățăm o limbă străină pe măsură ce îmbătrânim?

Deși un studiu amplu, recent, efectuat la MIT a concluzionat că anumite aspecte ale fluenței într-o limbă sunt legate de expunerea în copilărie – o înțelegere perfectă a regulilor specifice ale gramaticii engleze, de exemplu – există de fapt puține dovezi că adolescenții și adulții sunt mai puțin eficienți în învățarea limbilor străine decât copiii mai mici, mai ales dacă obiectivul nu este fluența la nivel nativ.

Unele studii, inclusiv un studiu asupra vorbitorilor bilingvi de catalană și spaniolă care învață engleza, au arătat chiar că adulții învață mai repede decât copiii.

Cercetările noastre extinse arată, de asemenea, că adulții – chiar și începătorii – pot face progrese rapide, mai ales dacă învață în mod imersiv. Joshua Hartshorne, Asistent Profesor de psihologie la Boston College și autor principal al studiului MIT, confirmă acest lucru, susținând că „aș învăța într-un mediu imersiv. Imersiunea are un efect enorm în datele noastre – fiind mare chiar și în raport cu diferențele destul de mari de vârstă.”

Imersiunea funcționează pentru că face învățarea naturală, necesară, continuă și distractivă.

Dar există un avantaj suplimentar pe care îl dețin cursanții adulți: o abordare structurată a învățării în sine.

Căutând structură

Prin școală, ne dăm seama ce funcționează pentru noi, ca elevi. În timp ce unii dintre noi învață ascultând, alții trebuie să noteze lucrurile și să memoreze reguli și formule. Până când devenim tineri adulți, am învățat cum să învățăm.

Această abordare mai structurată este profund valoroasă atunci când se învață o limbă nouă, tocmai pentru că limbile sunt foarte structurate prin natura lor.

Contează desigur și durata atenției. Având multă structură, te bucuri de mai multă concentrare și o capacitate de atenție pe care copiii pur și simplu nu o au; o abilitate pe care Antonella Sorace, Profesor de lingvistică și Director al Centrului Bilingualism Matters de la Universitatea din Edinburgh, o etichetează ca „învățare explicită”, în contrast cu modul mai implicit în care copiii învață.

Îmbrățișându-ne obiectivele

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, obiectivele noastre în ceea ce privește studiile și carierele devin mai clare și ne pot ajuta să ne motivăm și mai mult. S-ar putea, de exemplu, să fim motivați să învățăm limba franceză pentru că vrem să devenim diplomați, să vorbim fluent în engleză pentru a putea avea o carieră internațională sau să ajungem la un nivel conversațional în coreeană pentru că ne place K-pop-ul.

Cu alte cuvinte, „de ce” devine un factor la fel de puternic în succesul nostru ca și „cum”.

Conexiunile sociale joacă un rol în asta. La fel ca și copiii, este probabil ca adulții să învețe o nouă limbă mai repede dacă sunt capabili să relaționeze cu alți cursanți și să-și folosească noile abilități în medii sociale care le aduc bucurie.

Dar, ca în orice călătorie, învățarea unei limbi este mai ușoară dacă știm încotro ne îndreptăm.

Evitarea capcanei fluenței

Ar trebui fluența să fie scopul final pentru învățarea unei noi limbi? Să devii fluent într-o nouă limbă este dificil. Și necesită timp. Unele limbi sunt mai greu de învățat decât altele – engleza este relativ ușoară, de exemplu – obținerea fluenței este o funcție a efortului susținut și a expunerii, chiar și pentru copiii care o fac mai puțin conștient.

Totuși, a te fixa pe fluență poate fi demotivant. Deși este un obiectiv valabil pe termen lung pentru mulți, este mult mai bine – și mai productiv – să stabilim obiective mai definite și realiste pentru învățare; a fi capabil să citești și să înțelegi limba cu ușurință, de exemplu, sau pur și simplu să te simți încrezător în comunicarea în situații de zi cu zi sau cu prieteni noi.

Și, deși a avea obiective tangibile este crucial pentru succesul oricărui cursant, să vedem cum ne avantajează învățarea unei limbi într-un sens mai larg ne poate ajuta să ne motivăm și mai mult.

Înțelegerea cadrului general

Învățarea limbilor străine nu are loc în vid. Studiile au arătat că scufundarea într-o nouă cultură și conectarea cu oameni dincolo de limitele și granițele culturale ne poate face mai creativi.

Când învățăm o limbă nouă și devenim confortabili în a schimba vorbitul într-o limbă sau alta, putem, de asemenea, să comutăm între perspective și moduri diferite de a vedea lumea, făcându-ne mai empatici și mai înțelegători în acceptarea celorlalți.

Vorbirea mai multor limbi ne poate ajuta să ne simțim mai conectați cu ceilalți și, permițându-ne să călătorim mai mult, poate crește încrederea în sine, așa cum arată numeroase studii efectuate în întreaga lume.

La cel mai fundamental nivel, învățarea limbilor străine ne permite să comunicăm și să ne conectăm cu ceilalți și să realizăm că suntem cu toții în asta împreună. Și în ciuda a ceea ce ne spune înțelepciunea primită - nu a existat niciodată o limită de vârstă pentru asta.